| Agarbiciu / Arbegen |

Strabatut de paraul Visa, Agarbiciu (Arbegen) este o veche asezare saseasca care apartinea Scaunului de Schelk, fiind intemeiata inca din secolul al XIII-lea. Localitatea este situata intre Seica Mare si Axente Sever, astazi fiind un simplu sat din comuna Axente Sever.

| Agnita / Agnethelen |

Vestita asezare mestesugareasca, Agnita îsi afla prima atestare într-un document de la 1280. Renumele ei nu s-a întemeiat doar pe activitatea prodigioasa a breslelor de tabacari, cizmari, croitori, dogari sau olari, ci si pe existenta amplei cetati care fortifica biserica cu turnuri, pe care însesi breslele le ridicasera si le îngrijeau.

| Alma / Almen |

Localitatea, astazi un simplu sat din comuna Mosna, isi revendica numele de la cuvantul german almo, in romaneste ulm, dovada vie a naturii in care se fixase dintru bun inceput comunitatea saseasca de aici. Denumirea veche este Almen, iar varianta maghiara Szaszalmad. Prima mentiune documentara dateaza din 1289 si din ea aflam ca localitatea depindea de Capitlul de Medias, pentru ca un alt document, de aceasta data din 1356, sa o aminteasca drept comuna libera a Scaunului de Medias. Intamplarea face ca acest al doilea document sa fie condamnarea la moarte a unui ucigas.

| Altana / Alzen |

Legenda spune ca primii sasi care au ajuns pe aceste meleaguri erau condusi de zece greavi. Cei zece greavi au tinut sfat cu gand sa-si boteze asezarea. Fiecare dintre ei tinea mortis sa ii dea numele lui, dar s-au inteles ca acela care va munci cu cea mai mare harnicie sa primeasca onoarea. Cum insa toti au muncit cu spor, n-au putut spune care dintre ei se cuvenea sa-i dea numele si au hotarat ca asezarea sa se numeasca dupa toti cei zece, adica All Zehn (toti zece).

| Apold / Trappold |

Asezarea de la Apold exista inainte de a veni colonistii sasi. Pe teritoriul ei au fost descoperite vase ceramice care nu se aseamana cu cele ale sasilor din secolul al XIII-lea, ci mai degraba cu cele ale autohtonilor de dinaintea cuceririi maghiare. Vasele au fost descoperite in niste bordeie, tip de constructie care disparuse din spatiul german inca din secolele al XI-lea, de unde se poate trage concluzia ca ar putea fi atribuite fie romanilor, fie pecenegilor.

| Archita / Arkeden |

La 28 august 1748 a izbucnit un incendiu la biserica din Archita, clopotele s-au topit, acoperisul a fost distrus si mobilierul facut scrum. Locuitorii au muncit doi ani pentru a construi un nou acoperis si pentru a mobila din nou biserica, dupa care au scris ca aducere aminte pe arcul triumfal: Domus haecce, cultui divino dedicata in cineris redacta 1748 d 28 aug. Noctu hora xi. E cineribus rursus reviviscit anno 1750, mense julio, pastore Mart. Kelp de Sternburg (Lacasul acesta, dedicat cultului divin, prefacut în cenusa in 1748, in ziua de 28 august, in a XI-a ora a noptii, iarasi a renascut din cenusa in anul 1750, in luna iulie, pe cand era pastor Martin Kelp din Sternburg).

| Atel / Hetzeldorf |

Se banuieste ca la Atel exista inca din secolul al XIII-lea o biserica, pentru ca episcopul Petru din Alba Iulia l-a asezat in 1283 pe decanul Walter din villa Echellini (Atel) in fruntea listei preotilor din Capitlul de Medias. Decan fara biserica nu s-a prea vazut pe lume, si totusi actuala biserica gotica a fost construita mult mai tarziu, abia la 1380.

| Axente Sever / Frauendorf |

Cu ocazia comemorarii a 25 de ani de la moartea revolutionarului pasoptist, in 1931, numele localitatii Frauendorf/ Fraua a fost schimbat in Axente Sever. Frauendorf a fost comuna libera în Scaunul Mediasului. Din documentele depozitate in turn, cu ocazia restaurarii din 1819, aflam ca Axente Sever avea la acea data 132 gospodarii sasesti. In 2004, comunitatea sasilor mai numara doar trei suflete.

| Bagaciu / Bogeschdorf |

Inauntrul bisericii din Bagaciu se afla cateva minunate strane sculptate, impodobite cu intarsii din secolul al XVI-lea, poate cele mai frumoase dintre toate cate s-au pastrat in bisericile de sat sasesti. Lucrarea a fost semnata pe o strana de pe partea de sud a corului printr-o inscriptie: HOC OPUS PERFECTUM PER ME JOHANNEM REICHMUT MESATORE SCHEGESWARIENSEM AD LAUDEM ET HONORE MARIE VIRGINIS. A. 1533 (ACEASTA LUCRARE A FOST DESAVARSITA DE MINE, JOHANN REICHMUT, TAMPLAR SIGHISOREAN, SPRE LAUDA SI CINSTIREA FECIOAREI MARIA, IN ANUL 1533). Capodopera nu este muta! Sculpturile infatisand animale fantastice se afla in dialog cu privitorul, dovada stand o bufnita, atat simbol al pacatosilor care s-au inchinat noptii, cat si al modestiei lui Christos, care avertizeaza: Sunt o pasare si ma numesc bufnita, cine ma uraste, pe acela sa-l taie barda.

| Bazna / Baassen |

"Preturile sunt reduse, confortul civilizat, muzica, seratele, festivitatile, tenisul, aparatele de gimnastica, strandul etc. arcuiesc muschii bronzati si adauga un final decisiv la convingerea vizitatorilor asupra climatului de vis si izvoarelor de sanatate ale Baznei." Asa scria ziarul Romanul in buletinul sau balneo-climateric din 22 iulie 1919.