Era de patru ani principe al Transilvaniei cu toata opozitia Imperiului ce avusese alt pretendent la locul lasat liber prin moartea lui Ioan Sigismund Zápolya. Insa tanarul Stefan Báthory, il slujise credincios si ii urma la tron prin vointa nobilimii. Aflase vestea ca Henric de Valois parasise tronul regatului polon la numai un an dupa ce il preluase si se grabea acum sa devina Henric al III-lea in Franta natala. Venise si zvon cum ca o parte a nobilimii si-l dorea pe el pe tron in ciuda sustinerii lui Maximilian al II-lea de catre acelasi potrivnic Imperiu. Era magulit si in vreme ce medita la destinul sau primi vestea ca Polonia isi alesese regele. Pe el, Stefan Báthory principe de Transilvania. Bucuria ii fu domolita de conditia cu care veni aceasta veste. Urma sa o ia in casatorie pe Ana de Jagellon, ce numara 53 de ani.

Vestea incoronarii a fost primita in biserica Sf. Margareta unde se tineau multe dintre sedintele Dietei transilvane. Biserica a fost ridicata in centrul Mediasului, atestat inca de la 1267. Unul dintre cele mai interesante edificii gotice din Transilvania, suprapune si inglobeaza doua biserici anterioare. Sub nivelul de calcare al extremitatii estice a navei centrale a fost identificat un cor poligonal flancat de doua incaperi rectangulare ce dateaza din secolul al XIII-lea. Cea de-a doua biserica a reluat si extins monumentul anterior rezultand o biserica-sala lunga de 37 metri si lata de aproape 12 metri. Corului i-a fost adosata pe latura nordica o sacristie. Probabil ca aceste refaceri au fost efectuate in jurul anilor 1330-1340, dupa cum atesta doua monede descoperite aici. Catre sfarsitul secolului al XIV-lea a fost adaugata navei centrale pe latura de nord o colaterala deschisa prin patru stalpi cu arcade frante. In 1437-1440 biserica sufera trasformari majore prin construirea unui cor mai mare cu sacristie si prin ingustarea navei centrale, ceea ce determina aparitia unei colaterale pe latura sudica avand aceeasi inaltime cu nava. Este posibil ca acestei etape sa ii apartina si turnul ridicat in nord-vestul bisericii. Colaterala nordica a primit la mijlocul secolului al XV-lea o bolta in cruce pe ogive, iar nava si corul au fost acoperite cu o bolta in plasa, dar la o data ulterioara, de cand dateaza si ferestrele gotice cu muluri flamboaiante de pe latura sudica. La intersectia ogivelor navei au fost plasate scuturi cu insemnele heraldice ale familiei Báthory si ale lui Matei Corvin, precum si stemele Mediasului si Sibiului. In cor poate fi observata o cheie de bolta pe care este figurat Mielul cu labarum (stindard) incadrat de Maria cu Pruncul si de evanghelisti. Odata cu restaurarea din secolul al XX-lea opt pietre funerare ce se gaseau in sacristie au fost incastrate in peretii corului.

In 1520 este boltita stelat sacristia, iar in jur de 1550 este suprainaltat turnul din extremitatea nord-vestica, numit Turnul Trompetilor, atunci cand Mediasul capata statut de oras si de jus gladii, fapt reflectat de cele patru turnulete amplasate in colturile acoperisului. Turnul avea a ceasta denumire pentru ca de aici cei insarcinati cu scrutarea zarilor anuntau cu trambita apropierea pericolelor. In 1880, turnul a primit un ceas care arata si fazele lunii.

In 1420 peretii de nord ai colateralei si navei centrale au fost pictati. Cateva dintre scene au fost afectate de pilastri adosati peretelui ce urmau sa sustina bolta in cruce pe ogive a colateralei. Mai sunt vizibile scenele: Necredinta lui Toma, o scena care il reprezinta probabil pe Sf. Francisc de Assisi, Inchinarea Magilor, Anuntarea pastorilor, Sfantul Ludovic pe tron in fata credinciosilor, Sf. Bartolomeu, Sf. Ecaterina, Sf. Barbara. In nava centrala programul iconografic a fost realizat in doua registre: o scena de martiriu, Sf. Nicolae botezand pe cei trei strategi, Caderea manei, Incoronarea cu spini, Martiriul celor zece mii, Arborele lui Ieseu, scene din ciclul Patimilor lui Iisus. O scena din acest ciclu, Purtarea crucii, suprapune o alta mai veche de la sfarsitul secolului al XIV-lea, Inchinarea magilor. In registrul inferior au fost figurate Coborarea de pe cruce si Zacharias, iar pe intradosul arcadelor Majestas Domini si Incoronarea Mariei. Urme de pictura sunt prezente si in sacristie unde, pe o filactera este scris un text slavon insotit de monograma voievodului valah Vladislav II.
Unul dintre cele mai valoroase altare poliptice din Transilvania se gaseste la Medias. Cele opt panouri ale altarului reprezinta scene din ciclul Patimilor. Mesterul caruia ii este atribuit provine din capitala Imperiului, fapt reflectat si de reprezentarea Vienei in scena Rastignirii.
Fragmente de pictura au fost identificate si in exteriorul corului.

Amvomul pictat si sculptat al bisericii dateaza din secolul al XVII-lea si este semnat de sculptorul Sigismund Möss si de pictorul Paul Demosch din Sibiu. Tot din Sibiu provine si mesterul care a construit orga initiala in 1678 ce va fi amplificata in secolul urmator de G. Wachsmann din Biertan. Este prevazuta cu doua claviaturi manuale si una cu pedale, avand 24 de registre cu peste 1300 de tuburi.

Biserica a fost de-a lungul timpului inconjurata de trei randuri de ziduri de aparare cu trei porti principale, Forkesch la sud, Zekesch la est si Steingasse la nord, patru porti secundare si 19 bastioane si turnuri de aparare. Prima incinta din piatra a fost construita in secolul al XV-lea si a fost intarita cu cinci turnuri. In acelasi secol a inceput ridicarea celei de-a doua centuri din caramida, prevazuta la exterior cu un sant de apa, dupa proiectul inginerului militar Giovanni Morando Visconti. Intre cele doua incinte au fost construite la nord rondele de artilerie iar la sud primaria.
Pe latura de vest a fost ridicat la inceputul secolului al XV-lea Turnul clopotelor cu rol de turn de poarta. Are o baza usor trapezoidala, sapte niveluri si acoperis piramidal. Zidurile erau strapunse de metereze si aparate de un drum de straja la ultimul nivel. La nord de acesta a fost ridicat pentru flancare Turnul scolii, numit astfel pentru ca a fost inclus in cladirea scolii construita in secolul al XVIII-lea. In nord-est si sud se inalta inca doua turnuri asemanatoare.
Turnul franghierilor avea sapte caturi cu metereze fiind incununat de un nivel iesit in consola prevazut cu guri de turnare. Primele niveluri au fost boltite, restul fiind tavanite. Turnului i-au fost adosate scoala care facea legatura cu celalalt turn si o alta cladire.
Sud-estul fortificatiei era aparat de simplul Turn al Mariei. In parterul sau a functionat vreme indelungata o capela, marturie stand frescele care reprezinta Coborarea de pe cruce si Mielul cu labarum flancat de evanghelisti, de pe bolta.
Turnul croitorilor construit pe latura sudica a incintei are de asemenea rol de flancare fiindu-i amenajate in partea superioara  guri de aruncare. El a fost inglobat in cladirea primariei vechi ridicata dupa 1538. Alte turnuri ce aparau centurile de ziduri care delimitau asa-numitul Castel sunt: Turnul rotarilor (1480-1534, modificat in secolul XVIII), Turnul pietrarilor si zidarilor (1507), Bastionul dogarilor (secolul XVI), Turnul aurarilor (1494-1534), Turnul strazii pierdute (1507) si Turnul fierarilor (1641).